
Cu fundu-n sus, cu capu-n jos
Nimic nu e, decat pe dos.
Nici copil bland, nici belicos
Nici inger intr-un corp hidos,
Nici mama cu profil nervos
Hranind fortat un somnoros,
Urcand greoi, cobor voios,
Nici scarii nu-i mai stiu folos!
Eu ma descant, eu ma descos,
Astazi ma simt ca K pe dos!
Această înregistrare a fost postată pe februarie 18, 2008 la 4:15 pm şi este pusă în categoria Alandala, Foto-pixeli cu etichete depresie, Fotografie, poezie. poţi urmări orice răspunsuri la acest material prin feed-ul lui RSS 2.0
You can leave a response, or trackback from your own site.
februarie 18, 2008 la 6:15 pm
Las un raspuns,
Nu-l vreau spumos,
E sase seara,
Si nu-s pe dos.
Nu te descant,
Si nici descos,
Te sun deseara,
E mai frumos.
februarie 19, 2008 la 4:57 am
katonele pr versuri…sic! varza e la mine(in cap)
februarie 19, 2008 la 11:49 am
Asta-i ultimul si cel mai eficient regim de slabire! Stiind ca poetii mor de foame (ma rog, unii au stiut in orice regim care-s dosurile cele mai hranitoare…)si tu ai scapa de ceva tesut adipos, scrii versuri. Mai lasa, fata, varza, ca-i fumata, incearca si tu o arta!
februarie 20, 2008 la 8:45 am
nu ma las de fumat si pace…..iar despre arta..te las pe tine sa o faci ca o faci bine