28 aprilie, 2005

Totul era aranjat pentru ziua de 29 aprilie. Spre norocul meu, fata nu s-a grabit, a asteptat sa fac si ultimele cumparaturi, sa-mi pregatesc bocceluta si sa termin ce-i promisesem inca de la inceput, paturica aceea tricotata din melana sintetica, dar placuta la pipait, la care-am tricotat cu spor o vreme, dar stiind cata mai am la dispozitie, am reusit s-o si uit. Pe la 1 noaptea am terminat-o. Inca imi mai amintesc gustul floral al vinisorului rose baut sa fie somnul usor, somn care chiar a fost usor, si ceasul desteptator potrivit pentru ora 6, ora la care in genere dormeam ca pruncul dupa noptile albe. La 7 aveam sa fiu legata la aparate, tuburi si perfuzii. Aveam nevoie de Mara-Stephana si de parerea ei critica pentru paturica mea.