Mai bine sa minti, decat sa nu spui adevarul

Casa e veche si urata, de aceea are o usa rosie, pentru ca e alba. Ferestrele sunt precum casa, de aceea au petunii rosii, pentru a nu avea numai albe. Ploua in fiecare zi, de aceea ploua si noaptea, pentru ca nu e soare. Petuniile sunt flori sensibile, de aceea jardinierele sunt sub strasina, pentru ca nu le uda ploaia. Aduc apa cu galeata, de aceea sunt slaba de inger, pentru ca are 15 litri. Sufrageria e mare si frumoasa, de aceea are un covor de lana, pentru ca e greu. Revy are un acru de pamant la dispozitie, de aceea prefera covorul, pentru ca sunt acra. Cainele are multe simturi, de aceea rastoarna galeata, pentru ca e plina. Covorul trebuie spalat si uscat, de aceea nu ninge, pentru ca pute. Parchetul se umfla de la umezeala, de aceea covorul e in subsol, pentru ca si acolo il gaseste cainele. E 5 dimineata, de aceea as dormi, pentru ca Revy e afara. Iubesc cainii, de aceea tac, pentru ca e inca viu.

 

Ies cu copiii si cainele in gradina. Desi acum doua zile le-am interzis sa mai joace baseball cu recolta de rosii, azi mai pun de-un meci, dar Philip imi promite ca-i decisivul. Cainele participa activ, desi nu se poate decide in care echipa. E, totusi, satisfacut ca prinde rosiile mai dibaci decat Mara cu castronul.

Incerc sa fotografiez insectele care-mi mananca castravetii si dovleceii, gandindu-ma ca avand fotografia cu mine, vanzatorul imi va putea recomanda otrava cea mai eficienta, nu apa de ploaie ce-am cumparat-o eu. Ma mut la straturile de flori din spatele gradinii, copiii ma urmeaza, cainele e ostenit dupa cele cateva mingi pe care le-a jucat, si se tolaneste, cu tot trupul lui de doua ori mai greu decat al unui mascul adult din aceeasi rasa, pe florile mele. Il ridic de zgarda si-l trimit la plimbare. Revine si-si gaseste alt loc. Repet manevra, putin mai hotarat, Revy se plimba vreo douazeci de secunde, apare si-si tranteste -daca nu intelege de vorba buna- hoitul pe alte frumuseti de flori. Simt nevoia sa-mi exprim frustrarea, sa fac ceva, sa-mi revin:

- Simt ca fac cu nervii…

- Faci cu Re-evy, mami?… intreaba fiica de 3 ani, precoce ca taica-sau, dar si isterica ca maica-sa.