Această înregistrare a fost postată pe septembrie 10, 2008 la 11:54 am şi este pusă în categoria Uncategorized . poţi urmări orice răspunsuri la acest material prin feed-ul lui RSS 2.0
You can leave a response, or trackback from your own site.
7 Răspunsuri sa “Cred, totusi, ca ne-a inghitit o gaura neagra”
De-o viata astept gaura neagra si nimic, nici de data asta. Nici mica, nici mare, de nici un fel . Sunt dezamagit. Probabil c-o sa uit de eacu timpul, ca-nbatranesc si-mi pare rau. Poate va veni intr-o dimineata, devreme, odata cu rasaritul soarelui. Gaura neagra de dimineata.
Îl refuzase cam un sfert de veac.
Moşneag acum, cu părul coliliu,
Ea l-a chemat la dânsa în iatac,
Amurg şi îmbieri de liliac,
Era devreme dar …era târziu.
Vania, mie-mi place in gaura neagra, ca nu se mai vede umbra pe care-o fac pamantului… Aneantizat, ah, cum mi-a scapat… Dar era antepenultimul, trebuia evitat cuvantul…
Jeff, cred ca ti-am prins urma!… Trebuie sa-ti faci blog si sa ne canti versurile astea. La cat e de coliliu parul, mosneagul ar trebui sa stie ca e bine si mai tarziu, decat niciodata… Ca pe vremuri holerice…
De fapt am un blog bleg( http://jeffrix.wordpress.com/ ), dar unde am doar niste prostioare, asa că nu mă laud. Însă când e vorba de cântat, sunt maestru emerit al sportului. Că nu degeaba am prestat în atâtea formaţii vocal-instrumentale de-a lungul anilor( “de pe marea scenă a ţării pe micul ecran”), fiind cel mai bun tobar de pe strada mea( şi, crede-mă, locuiam pe una din cele mai lungi strazi din oraş). Aşa că în curând un cântecel vesel….
septembrie 10, 2008 la 3:06 pm
si eu am simtit!!
septembrie 10, 2008 la 7:36 pm
N-ai o bricheta?…
septembrie 11, 2008 la 11:48 am
Aneantizat, începe să-mi pară rău după lumea pe care (atât de tânăr!) am părăsit-o! De fapt, ea însăşi s-a părăsit, absorbită de gaura neagră…
septembrie 11, 2008 la 1:54 pm
De-o viata astept gaura neagra si nimic, nici de data asta. Nici mica, nici mare, de nici un fel . Sunt dezamagit. Probabil c-o sa uit de eacu timpul, ca-nbatranesc si-mi pare rau. Poate va veni intr-o dimineata, devreme, odata cu rasaritul soarelui. Gaura neagra de dimineata.
septembrie 11, 2008 la 1:57 pm
Îl refuzase cam un sfert de veac.
Moşneag acum, cu părul coliliu,
Ea l-a chemat la dânsa în iatac,
Amurg şi îmbieri de liliac,
Era devreme dar …era târziu.
septembrie 11, 2008 la 9:14 pm
Vania, mie-mi place in gaura neagra, ca nu se mai vede umbra pe care-o fac pamantului… Aneantizat, ah, cum mi-a scapat… Dar era antepenultimul, trebuia evitat cuvantul…
Jeff, cred ca ti-am prins urma!… Trebuie sa-ti faci blog si sa ne canti versurile astea. La cat e de coliliu parul, mosneagul ar trebui sa stie ca e bine si mai tarziu, decat niciodata… Ca pe vremuri holerice…
septembrie 12, 2008 la 2:23 pm
De fapt am un blog bleg( http://jeffrix.wordpress.com/ ), dar unde am doar niste prostioare, asa că nu mă laud. Însă când e vorba de cântat, sunt maestru emerit al sportului. Că nu degeaba am prestat în atâtea formaţii vocal-instrumentale de-a lungul anilor( “de pe marea scenă a ţării pe micul ecran”), fiind cel mai bun tobar de pe strada mea( şi, crede-mă, locuiam pe una din cele mai lungi strazi din oraş). Aşa că în curând un cântecel vesel….